”Societate incluzivă”, ”excluziune socială”, ”drepturile tinerilor”, sunt termeni pe care îi auzim adesea, pe care îi înțelegem aproape complet, dar cu toate acestea sunt concepte pe care nu suntem obișnuiți să le folosim ca arme în realitatea noastră directă și imediată. Pentru că sensurile lor sunt atât de multiple, și mai cu seamă din cauza piedicilor care ne apar mereu în cale atunci când purtăm această bătălie, fie ele ridicate de indivizi sau grupuri de indivizi care se opun cu toată forța schimbărilor care se impun în acest demers cu toată urgența.
În încercarea de identifica și ”depăna” provocările implicate de procesul de incluziune socială și de accesul tinerilor la drepturile lor sociale în spațiul european urban și rural, de a ne deschide pe noi, europeni din toate colțurile continentului, posibilității de a ne împărtăși experiențele, exemplele de bună practică și de a dezbate mecanismele de incluziune socială existente și funcționale în realitățile tinerilor, de a explora instrumentele și politicile europene pentru accesul la drepturile sociale și modul în care ele pot fi aplicate local, de a crește capacitatea de susținere a cauzei accesului facil la drepturile sociale ale tinerilor și nu în ultimul rând, de a acorda participanților șansa de a crea instrumente adaptate la specificul realității sociale a fiecăruia, Youth Express Network și Rural Youth Europe și-au unit forțele pentru a treia oară pentru a ne provoca la o sesiune intensă de ”visat zgomotos” și ”aplicat tare”.
Timp de șase zile am fost purtați pe căile întortocheate ale acestui subiect atât de vast și plin de fațete care este ”incluziunea socială”. Am început prin a ne forma echipa luni, și am continuat cu definirea termenilor și discutarea bunelor practici, instrumente și mecanisme, marți. Miercuri ne-au fost dăruite exemplele cele mai răsunătoare de activism real și eficient și de ”încăpățânare” de a continua, în timpul vizitelor pe care le-am primit și mai apoi realizat noi înșine, pentru a cunoaște oameni și instituții care refuză să accepte răspunsul negativ al societății și să renunțe la această interminabilă luptă. Joi am participat la creativele workshop-uri pregătite de către organizatori iar vineri am făcut primii noștri pași spre crearea de instrumente aplicabile și utilizabile în eforturile noastre separate pentru schimbare. Sâmbătă a fost ziua concluziilor, o zi fericită în care ne-am putut delecta cu roadele muncii noastre asidue, dar și o zi tristă, în care ne-am luat rămas bun de la frumoasa echipă de visători care s-a născut din acest frumos zbucium colectiv.
Călătoria noastră nu a fost una lungă dar cu siguranță a fost una plină de trudă. Pentru aproape șapte zile am putut întrevedea ”Utopia”, un tărâm fermecat unde cooperarea poate depăși orice barieră lingvistică, și mai mult, orice frontiere culturale pe care avem câteodată tendința de a le interpune între noi și așa zișii ceilalți. Am învățat atâtea și am visat atât de departe că reacomodarea cu realitatea în afara ”țării fără de ură” poate a fost dificilă și amară. Dar ceea ce luăm cu noi la sfârșitul acestei provocări este mult mai important decât orice tristețe sau bucurie temporară: este dorința, nu, nevoia de a face tot ce putem pentru a învinge în această luptă.
Proiectul Dream it loud: Build an inclusive society for rural and urban youth a avut loc la Centrul European de Tineret de la Strasbourg in perioada 22 - 29 mai 2016.